Claponul este un pui de găina de sex masculin ieşit din ou iarna tîrziu şi ... Încă din antichitatea greco - romană şi iudaică se ştie că claponul (cocoşul castrat chirurgical) are o carne delicioasă, rezervată capetelor încoronate şi celor cu stare materială prosperă.
Totuşi, această pasăre tradiţională, la începutul anilor ’50 a căzut în desuitudine datorită castrării chimice (hormonal).
La începutul anilor ’90, claponul redevine interesant datorită tendinţei pieţei cărnii de a crea noi nişe alimentare cu caracter ecologic şi tradiţional.
Claponul tradiţional se obţine din cocoşei de 6 - 8 săptămâni, castraţi chirurgical. Rasele cele mai bune sunt cele cu o creştere lentă. În Franţa (care este cea mai mare producătoare, peste 2 milioane/an) se recomandă rasa Bresse, aceasta fiind singura din lume cu A.O.C., adică cu denumire de origine controlată (D.O.C.) ca şi vinurile nobile.
Tehnologia de creştere constă în creşterea la păşune în spaţii înierbate timp de 5 - 6 luni. Hrănirea se face cu cereale şi proteaginoase de origine vegetală, ca supliment la păşunat. La rasa Bresse, finisajul se face cu porumb şi grâu înmuiat în lapte. Finisajul se face la vârsta de 7 - 8 luni, în cuşti de lemn (numite epinete), în condiţii de semiobscuritate.
PASĂREA ECOLOGICĂ...
Preţul de valorificare a cărnii poate să ajungă de la 10 - 12 Euro/kg până la 40 - 50 Euro în cazul claponilor Bresse. Preţul variază în funcţie de tipul de creştere: intensiv, extensiv, labelle - rouge sau Bresse.
Recomandăm şi în România această pasăre care, în urmă cu 50 de ani era cunoscută în toate satele noastre ca doică la puii de găină şi ca delicatesă la toate curţile boiereşti. În Franţa şi mai nou în Italia, Israel, Spania sau SUA este o pasăre festivă, gătită la sărbători.
Ţara noastră ar putea deveni un bun producător pentru această pasăre ecologică, excepţional de gustoasă şi foarte bine plătită.
Carcasa de clapon se prezintă eviscerată, iar penele de pe cap şi coadă se lasă nejumulite pentru a nu induce clienţii în eroare. În general, greutatea carcasei este în jur de 3,5 - 5,5 kg, în funcţie de rasă şi modul de exploatare.
Articol publicat în revista Ferma nr. 5(31)/2004
Claponarea
Ferma
Medicina Veterinara,24 Nov 2010 - 14:00,1 comentarii
Operaţia propiu-zisă presupune prezenţa unor ajutoare care prind cocoşii, îi ... Materialul biologic
Francezii, cei mai renumiţi crescători de claponi din lume, recomandă următoare rase: Bresse (cea mai bună), La Fleche, Faverolles, precum şi hibrizii comerciali tip Label rouge. Spaniolii recomandă rasa Penedesencas nera, iar americanii recomandă rasele grele asiatice: Cochinchina, Brahma, Jersey, precum şi hibrizii comerciali de carne: Cobb, Hubard, Ross.
După părerea noastră, cei mai buni claponi sunt cei din rasele de tip mediteranian, Bresse şi Penedesencas. Aceste rase, având fibra musculară mai fină şi o tendinţă de a depune grăsimea fin perselată.
Vârsta claponării este în jur de 5-8 săptămâni, în funcţie de precocitatea sexuală a rasei respective. Tineretul mascul ce trebuie claponat trebuie să aibă protocoalele de vaccinare făcute la zi. Pregătirea preoperatorie constă în oprirea de la apă şi de la mâncare 24 ore, tubul digestiv gol uşurând intervenţia chirurgicală.
Ustensile necesare
Pentu efectuarea castrării se va alege o masă cu înălţimea tăbliei de cca 1,2 m, pentru a avea o poziţie cât mai puţin aplecată în timpul claponării. Este necesară o lampă care să lumineze foarte bine câmpul operator, iar pentu contenţionare (imobilizare) recomandăm două sfori cu belciug la un capăt, iar la celălalt capăt cu greutăţi corespunzătoare mărimii păsării.
Pentru operarea propriu-zisă avem nevoie de: un bisturiu (scalpel) eventual cu lama detaşabilă, un depărtător de coaste (ecartor, spreader) autoblocant, un ac tip croşetă (pentru tăirerea sacilor aerieni), un forceps (cu o degajare pentru a nu strivi testicolul) sau o chiuretă cu degajare, se mai poate folosi o pensetă sau un ecrazor.
Operaţia propiu-zisă presupune prezenţa unor ajutoare care prind cocoşii, îi imobilizează şi jumulesc penele în zona flancului unde se află cîmpul operator. Pentru a uşura jumulirea, recomandăm umezirea zonei flancului cu spirt medicinal. După ce am curăţat câmpul operator dezinfectăm zona, tragem de piele puţin înapoi (ca să revină la loc după ce am terminat operaţia) şi tăiem pielea şi ţesutul dintre ultima şi penultima coastă la lungimea de cca 3 cm.
În spaţiul dintre coaste introducem depărtătorul, distanţînd cu grijă coastele, iar după aceea cu acul croşetă tăiem sacii aerieni cu scopul de a ajunge la testicol. Testicolele se află înaintea rinichilor de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. Pentru a le extrage se poate face o singură tăietură (monolateral) sau două tăeturi (bilateral) adică pe ambele părţi. Noi recomandăm pentru începători operaţia bilateral.
Extragerea testicolelor se face cu grijă, după ce în prealabil l-am prins cu forcepsul, chiureta sau ecrazorul, trebuie răsucit cu 180 grade şi extras cu grijă pentru a nu-l rupe (orice bucată de testicol rămasă în cavitatea abdominală se regenerează).
În cazul în care facem extragerea monolateral, se va extrage primul testicolul de jos, iar după aceea testicolul prezentat deasupra. După ce am extras testicolul respectiv scoatem depărtătorul costal cu atenţie; operaţia de claponare nu necesită suturarea plăgii.
Postoperator nu apar în mod normal complicaţii, dacă am lucrat aseptic (curat). Singura problemă care apare postoperator este edemul subcutanat, care constă în pungi de aer sub piele. Aceste pungi se înţeapă cu un ac gros şi se presează pielea cu scopul de a evacua aerul de sub piele.
Un operator bun poate castra între 20-50 cocoşi pe oră. În circa o săptămînă operaţia se vindecă iar claponul recuperează stresul operator. Se vor administra post operator în prima săptămînă un premix vitamino-mineral şi antibiotice cu spectru larg.
Am sunat in 2005 la redactia revistei nu au fost in masura sa-mi dea nici o informatie .Mari profesionisti. Dupa care am discutat cu ei pe la diverse targuri agricole nu stiau nimic,opoveste frumoasa si atat.Un articol sa umple paginile unei revist.
Majoritatea medicilor veterinari se ocupa cu animale de companie si animale de ferma.Cand le zici de o gaina sau iepure iti rad in nas si te trimit cu animalul la oala.
Din pacate ai dreptate!Dar o sa incerc pana gasesc unul care sa se ocupe si de castrare!...Am experimentat cu unul(veterinar) din raza mea si procentul este descurajator ... la cinci cocosi o reusita!
Trimite mesajÎnapoiNu poți trimite un mesaj fără conținut!Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje.Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp.A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.Mesajul a fost trimis.